Mothers and the city

Cu copilul prin Europa. Între cum crezi tu că va fi şi cum e de fapt…

Să luăm, spre exemplu, Bulgaria. De regulă, prima alegere externă, că-i mai aproape. Te crezi că va dormi în maşină. Că doar acolo adoarme de fiecare dată dimineaţa, în drum spre grădi. Nu, nu va dormi. Şi nici n-o să tacă. Îi va fi cald, frig, va vrea să opreşti pentru pipi sau să te grăbeşti să ajungeţi odată, se va plictisi şi va jura că nu mai merge vreodată acolo, încă înainte să apucaţi să ieşiţi din ţară. All inclusive-ul care ţie ţi-a făcut cu ochiul se va traduce cu un stres continuu al pizze-lor, hot-dogilor şi îngheţatelor luate când nu-l vezi. Şi cerute cu miorlăieli când îl vezi. Piscina superbă de la hotel nu va însemna decât că nu vei ajunge să vezi marea. Iar toboganele din resort, care trebuiau să-ţi ofere jumătatea de oră de relaxare visată, vor însemna de fapt cu totul altceva. Că, la final de concediu, vei fi surdă de o ureche de la ţipete, albă ca brânza de atâta prins copilul înainte să înghită tot clorul şi arsă pe faţă de atâta uitat dupa el.

Următorul pas ar fi Grecia. El, copilul, a citit Legendele Olimpului. E momentul să şi vadă patria zeilor. Nu mergi la hotel din motivele mai sus enumerate. Alegi o vilă cu de toate. Wrong again. Dimineaţa nu va găsi cereale, pe care ai uitat să le iei şi va ofta, evident, după hotelul de anul trecut. Peisajele dumne-zeieşti îi vor parea banale. „Avem şi noi mare şi munte, nu înţeleg cu ce sunt astea speciale… Portocalele culese direct din copac vor fi acre iar măslinele sarate.

Varianta 3. Viena. Musai targul de Crăciun. Să simta copilul magia. Lui îi va fi frig. Ţie- prea cald de la vinul fiert cu care încerci să îneci amarul. Va analiza şi va cere toate acadelele de pe tarabe, în timp ce şnitzelul vienez va ajunge la gunoi. Va rămâne indiferent la povestea lui Mozart, oricât de frumos o vei îmbraca iar tu vei pune tot rucsacul de haine pe tine în timp ce alergi prin grădina zoologică de acolo, e drept-vestită dar ne-prevăzută ca obiectiv vienez atunci când, conştiincioasă, ai făcut lista minunilor pe care vrei să i le dezvălui în pas de vals.

Disneyland Paris. Teoretic visul oricarui copil. Şi nu e ca şi cum nu ţi-ar fi spus de o mie de ori câţi colegi de-ai lui au fost deja acolo, ce au vazut şi ce norocoşi sunt ei. Vei strânge din dinţi, vei rupe de la… tocul pantofilor la care renunţi ca să strângi bani, căci, merde, e cam scump. Ei bine, nu. Nici aici nu ai siguranţa că va fi bine. Dacă ai ghinion, zonele care-l vor tenta vor fi cele pentru care e prea mic. Şi va declara că e prea mare pentru parada personajelor. Şi chiar şi pentru trenuleţul groazei. Vei lăsa echivalentul a două genţi pentru o cană suvenir. Vei trage de el să reziste până seara. Să vă bucuraţi de focul de artificii. Cu 10 minute înainte să înceapă vei descoperi că a adormit pe umerii tăi. Iar din poziţia aia doar Zâna zânelor te-ar putea ajuta să mai vezi măcar tu ceva. Aşa că vei vrea doar o baghetă… Cu care să-ţi dai singură peste degete, când o să te mai mănânce să cauţi city-break uri de poveste.

VA URMA…

P.S.: Această postare e un pamflet şi trebuie tratată ca atare. Sper…:)

viena 2

Facebook Comments

Previous Post Next Post

S-ar putea să-ți placă și

Nu sunt comentarii

Comenteaza