Concurs

Cum am salvat lumea la 10 ani. Plus concurs cu mega-premii!

Aveam opt ani jumate la revoluția care a îngropat regimul ceaușist. Până atunci habar n-aveam că ar putea exista ceva rău pe lume. Ai mei mă protejaseră cât au putut ei de mult și le ieșise de minune. Viața mea era toată o floare.

Până când într-o zi tata a plecat de acasă și n-a mai venit vreo lună. În tot acest timp am învățat ce e aia teamă, am învățat că în orice clipă poți să pierzi totul, am văzut râuri de lacrimi, arme și tancuri. Când m-am întors la școală nu mai știam nimic din ce învățasem până atunci. Creierul meu nu mai procesa decât teroarea. Au urmat alți doi ani de evenimente ce m-au marcat teribil și aveam impresia că așa va fi toată viața. Că totul e o mare bătălie, la propriu și la figurat.

Aveam vreo 10 ani când mi-am dat seama că lumea nu trebuie să fie așa. Și că eu pot face ceva în acest sens. Atunci am hotărât că voi deveni polițist, să apăr oamenii de toate relele și de toți demenții. Aveam chiar și un fel de uniformă, ca să fie clar că eu nu mă joc. Le săream în ajutor copiilor agresați de alții mai mari, mă luam la harță cu oricine încălca regulile. Până și pe ai mei părinți îi certam când consideram că fac ceva greșit. Țin minte că le aruncam inclusiv țigările la gunoi, pentru că știam că le fac rău. Fețele lor când vedeau pachetele goale… ah, nu le uit nici acum. Erau precum copiii cărora le iei ciocolata de sub nas. Sau le închizi televizorul în mijlocul desenului preferat.

Dacă cineva înjura, îl certam cu glas tare, oriunde aș fi fost. Devenisem o mica justițiară și eram tare mândră de asta. Cumva, în timp, în capul meu meseria de polițist s-a amestecat cu cea de spion. Mă așezam seara în pat și visam cum lucrez sub acoperire, merg peste mări și țări și îmi salvez țara de oamenii răi, care nu vor decât să profite de noi, vor să ne cotropească, să ne fure toate bogățiile și să ne conducă. Toate astea veneau cumva și din lecțiile de istorie, pe care le devoram la vremea respectivă.

Aveam device-uri supercomplexe(cred că asta se trăgea de la cărțile lui Jules Verne), cam cum e ceasul lui Ben 10, Omnitrixul, care mă ajutau să salvez întreaga lume dar eu rămâneam mereu eroul necunoscut. Îmi lipseau însă capacitățile lui Ben 10. Nu puteam să mă transform în Cerebel, ca să mă strecor în casele răufăcătorilor și nici în Cap de Diamant, să pot să devin invulnerabilă atacurilor dușmanilor și să salvez copiii din întreaga lume. Dar era minunat să îmi pot imagina că eu am puterea să fac lumea mai bună. Și acum cred asta. Stă în fiecare dintre noi să facem lumea din jur un pic mai bună. Trebuie doar să fim mai atenți la copiii noștri, pentru că în naivitatea lor, ei știu mult mai bine ce e de făcut.

Acum vă provoc să îmi povestiți și voi cum salvați lumea la zece ani. Sau cum ați face acum asta, împreună cu copiii voștri. Puneți-le imaginația la încercare și scrieți-ne răspunsul aici, pe blog sau la postarea de pe Facebook. Puteți să vă inspirați și din Ben 10. Nu vă trage nimeni la răspundere. Cu cât strângem mai multe idei, cu atât mai multe șanse de mai bine avem.

02_ben-10-keyart

A, și voi aveți și șansa unui premiu de vis: un set, skateboard și cască accesorizate cu Ben 10 și un voucher de 1300 de lei pentru magazinul de biciclete Spokes, de unde vă puteți alege ce vă place și vi se potrivește mai bine. Să nu uit, voucher-ul este valabil atât în magazinul online cât și în cel fizic. Așa că… la treabă, salvatorii mei! Cea mai inspirată poveste va fi premiată. (P)

sursa foto cover: dreamstime.com

Facebook Comments

Previous Post Next Post

S-ar putea să-ți placă și

Nu sunt comentarii

Comenteaza