Bârfe in the city

Că tot am dat pe la biserică în weekend…

La cafenea.
– Ia, fată, o prăji… Sunt mişto.
– Nu pot, fată. Ţin post…
– Da’ ce te-a apucat, dragă? Vrei să slăbeşti?
– Nu, pisi. Am examen luni. Şi am promis în Biserică: nu mănânc de dulce… da’ să mă ajute să treacă naibii cu bine sesiunea asta, că nu mai pot, să mor io…
La biserică.
„În numele Tatălui, şi-al Fiului şi-al Sfântului… (uff, ce cald e în biserică, de ce n-or băga şi ăştia aer condiţionat?)…Duh, acum şi pururea… Te rog Doamne, ajută-mă. Promit că … şi nici nu mai… da’ tre să mă ajuţi. Io fac asta, şi tu ai grijă de mine, da? Amin.”
Nu fac pe credincioasa-model. Departe de mine. Doar că relaţia asta de „Dă-mi-să-ţi dau” mă disperă. Merge cu bărbatu’, merge cu prietenii, merge şi cu copilul… da’ cu EL refuz să tratez aşa. Adică, vezi TU, Doamne, io merg la biserică, da’ tu să mă ajuţi. Eu aprind o lumânare dar TU să ai grijă de sănătatea mea. Eu dau de pomană iar TU tre’ să veghezi la bunăstarea mea. Eu mă rog, Tu faci ca mine… mie cam aşa îmi sună. Nu vi se pare că e cam ca la piaţă?
Îmi place să cred că am un altfel de relaţie cu El. Na, uite aşa, că tot nu mă omor eu cu regulile. Nu ajung prea des la biserică. Dar pot să mă rog oriunde, dacă închid ochii două minute. Nu întotdeauna fac introducerea potrivită. Când vorbesc cu El, ne tutuim. De cele mai multe ori, îl apelez doar ca să-I mulţumesc. De rugat, Îl rog ceva doar dacă sunt disperată. Nu că n-ar ştii, dar e umărul pe care plâng. Şi chiar şi atunci mă simt aiurea. Mi se pare că-L iau peste picior. Păi dacă EL nu ştie, atunci cine? Şi dacă ştie, de ce să mă mai plâng şi eu?
Poate că percepţia mea asupra relaţiei cu El nu e ca la carte. Dar ne înţelegem bine. În definitiv, asta contează, nu?:)

Facebook Comments

Previous Post Next Post

S-ar putea să-ți placă și

2 Comentarii

  • Tony 15 iulie 2015 at 1:36 PM

    Nu cei ce asculta Legea(Sf. Liturghie) sunt drepti in fata Lui Dumnezeu si cei ce implinesc Legea(Cuvantul) vor fi indreptati…Degeaba tinem post si din gura ne ies toate cuvintele nepotrivite…si raportarea cu Dumnezeu(iti dau, dar imi dai si Tu) este mai degraba o atitudine simplista dar si tragica in raport cu dezvoltarea spirituala a fiecaruia-deci in viata noastra interesul primeaza in raport cu Ego! Atunci cand te rogi pentru tine si cat de cat pentru aproapele se spune “ai dinti de lapte”, dar cand ajungi sa te rogi multumindu-I numai Lui Dumnezeu, ajungi teolog. “Daca faci un bine, sa-l faci in ascuns, ca si Tatal Ceresc sa te rasplateasca tot in ascuns” daca faci gen, Gigi Becali, sa stie toata lumea ce folos vei avea…tu te raportezi la lume, facandu-ti imaginea…”Multi chemati, dar putini alesi” prefer calitatea in detrimentul cantitatii. Stima!

  • Comenteaza